Meriți să trăiești fără teamă!

         Violența este orice act vătămător, fizic sau emoţional, care are loc între membrii unei familii și se întâmplă atunci când soțul/soția/partenerul/partenera încearcă să te controleze și să-și impună puterea asupra ta. O poate face prin abuz fizic, sexual, emoțional sau economic. Violența este folosită pentru a intimida, umili sau înfricoșa victima. Adeseori, bărbații folosesc violența împotriva...

Siguranța ta contează!

        Inspectoratul de Poliţie Rezina vine cu recomandări privind protecţia bunurilor personale (locuinţă, cărucioare, trotinete, biciclete etc).         Stimați cetăţeni ai orașului și raionului Rezina! În scopul prevenirii cazurilor de victimizare, precum şi în vederea asigurării pazei bunurilor dumneavoastră, Inspectoratul de Poliție Rezina vă recomandă:         - nu lăsați fără supr...

Dispoziția nr. 02 din 08 aprilie 2021 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

Vezi aici textul dispoziției 



Dragobete, în Casa mare a Fanfarei „Plai Nistrean”

         Anul acesta Dragobetele a venit la Rezina acompaniat de sunetele muzicii de fanfară. Mai mult – chiar a fost găzduit de o fanfară. Vorba e că anume ziua de 24 februarie a fost aleasă de către conducătorul Fanfarei „Plai Nistrean”, Ion Stavinschi, pentru desfășurarea unui atelier de creație. S-a desfășurat evenimentul în biroul, în care exersează membrii fanfarei, în Palatul raional de Cultură „Nicolae Lupov”, unde activează „Plai Nistrean”. Iar în calitate de oaspeți au fost angajați ai instituției de cultură, inclusiv adminsitrația și conducători ai unor formații artistice.

         „Este sărbătoarea Dragobetelui, trecerea de la iarnă la primăvară, reînvierea naturii, timpul, în care prinde aripi eterna dragoste. Agenda noastră de azi conține mai multe aspecte - din istoria muzicii de fanfară; din istoria Fanfarei „Plai Nistrean”; instrumentele de suflat și metodica exersării la ele; secvențe din activitatea Fanfarei „Plai Nistrean”, două piese interpretate într-o formulă mixtă”, a început activitatea Ion Stavinschi.

         De la vorbitor am aflat că primele instrumente de suflat, cum ar fi buciumul, trâmbița produceau sunete, dar nu era suficient să creezi o orchestră în baza lor. Pe parcurs au evoluat și lumea, și instrumentele, și muzica. În epoca medievală instrumentele de suflat erau de origine arabă și turcă. Un document, emis în anul 1495 de cancelaria lui Ștefan cel Mare, atestă o fanfară în județul Vaslui. Fanfarele moderne, în formula actuală, apar în secolul XIX, ca orchestre militare. În scopul bunei diriguiri a lor, erau invitați instructori italiein și germani.

         Tot Ion Stavinschi a mai menționat și faptul că, în zona nistreană, pe post de fondatori și conducători de fanfare s-au evidențiat membrii dinastiei Caftanat. Generații la rând, descendente ale acestei familii, au fost interesate de cultură, artă, muzică, dans, obiceiuri și datini... Bunicul Agapie Caftanat a creat o fanfară cu participarea copiilor rudelor, cu care cânta la diferite evenimente de familie, la hore în sat, dar și în localitățile  învecinate.

         Munca tatălui a fost preluată și continuată cu succes de către  feciorul său, Vasile. La rându-i unul dintre fiii acestuia, Mihai, a fost dirijor, compozitor, pedagog, interpret, a dirijat ochestre în Odesa, Lvov, Sankt-Petersburg, Chișinău. Altul, Efim, a activat și în teritoriul raionului Rezina. Ion, cel de-al treilea fiu al lui Vasile Caftanat, a fost un foarte bun specalist în domeniul agriculturii. În anul 1935, familia Caftanat se mută cu traiul din Pohrebeni, județul Orhei, în satul Saharna, pe malul Nistrului.

         Apoi, în 1938, membrii acesteia îl urmează pe capul familiei, Vasile, în satul Cucuruzeni, unde merge ca să conducă o orchestră de fanfară. Despre personalitatea Efim Caftanat și azi vorbesc locuitorii orașului și ai satelor din teritoriu, amintindu-și că era capelmaistru al orchestrei de la gimnaziul mixt din Rezina și dirijor al unei fanfare militare.

         Și activitatea de creație a lui Ion Stavinschi tot de orchestra de fanfară este legată. Astfel, la începuturi, a fondat o fanfară de copii la Saharna Nouă, a atestat-o și activau, înregistrând multe succese. „Erau organizate sărbători naționale, la care participau peste 250 de fanfare. Acuma, cu mare părere de rău, în toată Republica Moldova activează doar vreo 30 de asemenea colective”, regretă Ion Stavinschi.

         ”Ca să asigurăm continuitate muzicii de fanfară aici, la Nistru, în toamna anului 2009 am fondat Fanfara „Plai Nistrean”. Prima evoluare pe scena mare a fanfarei s-a produs în anul 2010, pe 05 februarie, atunci când au fost marcați 515 ani de la prima atestare documentară a localității Rezina.

         Pe parcurs, am participat la multe festivaluri locale, naționale, internațioanle. La ediția a XIII-ea a Festivalului-concurs „Fanfara Argintie”, desfășuart în orașul Soroca, „Plai Nistrean” s-a învrednicit de Premiul III, iar la ediția următoare, a XIV-ea, fanfara de la Rezina a câștigat Premiul Mare și Trofeul festivalului”, ne-a mai spus vorbitorul.

         În continuarea atelierului de creație am aflat că instrumentele de suflat, componente ale unei fanfare, se împart în trei grupe - de alamă, de lemn si de percuție. Vorbitorul ne-a mai spus că acestea sunt foarte capricioase, dar și foarte interesante. „Pentru a cânta la un asemenea instrument, trebuie să ai și dispoziție bună, să ai mintea și corpul sănătoase și să cânți din suflet”, a continuat să ne spună împătimitul de fanfară Ion Stavinschi. După care ne-a enumerat instrumentele de bază, fără de care nu este posibil să sune bine o fanfară. Și ne-a mai spus că fanfarele pot interpreta orice gen de muzică.

         Apoi ne-a invitat la o incursiune în timp, prin intermediul mai multor secvențe foto și video din activitatea de 11 ani a Fanfarei „Plai Nistrean”. Împreună ne-am amintit de evenimente și oameni (unii plecați deja la Domnul), prezenți la ele, de vorbele rostite în timpul acelor spectacole de către personalități marcante din lumea muzicii, cum ar fi Ion Krasnopolski, Sergiu Ciuhrii, regretatul Grigore Zănoagă, conducător de fanfară bine cunoscut din zona noastră.

         Conducătorul fanfarei rezinene a vorbit cu drag și recunoștință despre Ion Krasnopolski, cu care orchestra are o frumoasă colaborare. Și-a amintiti și despre o întâlnire de suflet și de creație cu fanfara de la Nisporeni, în anul 2010, întâlnire, care s-a desfășurat sub frumosul generic „La Nistru, la mărgioară”. Atunci orchestrele au interpretat fiecare piese din repertoiul propriu, iar pe final au cântat două lucrări împreună.

          Mai spre final, asistența a audiat și două piese interpretate într-o formulă mixtă de către protagoniștii atelierului de creație, una dintre care se plia perfect pe caracteristica acelei zilei de Dragobete, purtând denumirea de „Istoria dragostei”.

         Angela Racu, șeful Secției Cultură, prezentă la activitate, a apreciat înalt lucrul desfășurat în timpul atelierului de creație, menționând că  astfel de activități sunt binevenite și pentru tineri, și pentru un public mai extins numeric. Dar așa cum suntem încă în pandemie... mai așteptăm și sperăm să fie bine cât mai curând.

         Astfel, în seara lui 24 februarie din acest an, Dragobete s-a simțit perfect în Casa mare a Fanfarei „Plai Nistrean”, ținând să ne atenționeze, încă o dată, asupra adevărului spus de Grigore Vieru: „Pe Dumnezeu îl poți întâlni pretutindeni: în stropul de rouă, în inima soarelui, în ochii florilor, în cântecul izvoarelor și al privighetorilor. Dar îl vei cunoaște cu adevărat numai în muzică”.

Aculina POPA

        

Acasă

În sus