Festivalul cîntecului pascal - sursă de bucurie, energie pozitivă și gînduri bune

  Soare, bucurie, cozonaci, ouă roșii, pască, cîntece pascale și lume multă, toată cu lumina Învierii pe față și în suflet. Așa a trecut a treia zi de Paști la Mănăstirea Țîpova din raionul Rezina - sub însemnul Festivalului raional-concurs al cîntecului pascal "Hristos a Înviat!". Mulțime de oaspeți, turiști, pelerini, localnici, clerici ai protopopiatului Rezina au savurat din atmosfera extraordinară a acelei zile.  ...

Spre finele anului de studii - mai multe activități publice

  În ultimele luni ale anului de studii, în instituțiile preuniversitare sunt organizate și desfășurate multe ore publice, traininguri, seminare cu participarea specialiștilor de la Direcția raională Învățămînt, Tineret, Sport și a cadrelor didactice din toate instituțiile.   A devenit tradiție ca în debutul acestor întruniri gazdele să prezinte cartea de vizită a instituției. În rîndurile ce urmează veți afla detalii...

Activități interesante și realizări marcante în liceul teoretic "Ioan Sârbu" din Ignăței

  Anul de studii 2013-2014 este pentru LT "Ioan Sârbu" din Ignăței un an plin de evenimente, activități rodnice. Chiar din primele zile ale anului școlar profesorii, elevii și părinții au început cu entuziasm activitatea migăloasă, dar plăcută, de zi cu zi pentru realizarea scopurilor propuse în acest an de studii. Activitățile extracurs, la care, alături de elevi, au fost antrenați și părinții, s-au încununat de succes.   În liceu...



Android Client

lorem

Acum disponibil și pe Android

descarcă aplicația

Angela Racu: Un popor dăinuie prin cultura sa

Angela Racu este originară din s. Băneşti, r-l Teleneşti. A absolvit Facultatea Biblioteconomie şi Bibliografie a Universităţii de Stat din Moldova. Din 1992 a activat în calitate de şefă a bibliotecii publice din s. Saharna-Nouă, Rezina. La 15 decembrie 2011 a fost desemnată şefă a Secţiei raionale Cultură Rezina. Căsătorită, împreună cu soţul cresc trei copii.

- Doamnă Racu! La 15 ianuarie R.Moldova pentru prima dată va marca Ziua Naţională a Culturii. Cu ce realizări întâmpină sărbătoarea cultura din raionul Rezina?

- Anul 2012 a fost o perioadă bogată în evenimente şi realizări frumoase. Voi numi doar câteva: festivalul raional al cântecului pascal Hristos a Înviat, organizat împreună cu Mănăstirea Sfânta Treime din Saharna şi Biserica Acoperământul Maicii Domnului din Rezina; festivalul folcloric interraional Vetre strămoşeşti, desfăşurat la Lalova şi la care, alături de colectivele din raionul Rezina, au participat formaţii artistice din raioanele Şoldăneşti, Orhei, Teleneşti; festivalul-concurs Două vieţi şi-o singură iubire, dedicat Doinei şi lui Ion Aldea-Teodorovici, care a avut drept scop descoperirea şi promovarea noilor talente; festivalul raional al obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă, dar care în 2012 s-a desfăşurat un pic mai original.

În acelaş timp formaţiile noastre au participat la diferite evenimente culturale de rang republican, întorcându-se acasă cu diplome şi premii. Este vorba de fanfara Plai nistrean (conducător Ion Stavinschi), ansamblul de dans popular Chindia (conducător Igor Şveţ), ansamblurile Haiducii (conducător Ion Frunză), Floricica (conducător Maria Ciolan) de la Casa raională de cultură, ansamblul Floare de nu-mă-uita (conducător Angela Boldişor) din Gordineşti, meşterul popular Constantin Zingaliuc din Cinişeuţi, care s-a învrednicit de premiul II la Bâlciul Republican al Olarilor de la Iurceni ş.a.

Un alt succes al anului 2012 a fost atestarea a 13 colective de artişti amatori din raion (8 dintre care activează la Casa raională de cultură), care, conform promisiunilor primarilor, vor fi asigurate în timpul apropiat şi cu o vestimentaţie nouă. Şcoala de Muzică pentru copii începe noul semestru de studii într-un local nou, reparat capital.

Şi bibliotecile noastre au participat la diverse concursuri raionale şi republicane. De exemplu, la concursul republican La izvoarele înţelepciunii participanţii din Rezina au ocupat locurile I şi III. În cadrul Festivalului naţional al cărţii şi lecturii, dedicat Doinei şi lui Ion-Aldea Teodorovici şi lui Spiridon Vangheli, BPR Mihai Eminescu din Rezina (director Galina Davâdic) s-a învrednicit de locul II, iar biblioteca publică Ţareuca – de un premiu special.

Bibliotecarele din raion au rămas impresionate de serata organizată de şefa bibliotecii publice din Ciorna, Elena Cazac, în cadrul proiectului cultural Reveniţi la baştină cu dor, cu participarea scriitorului Vladimir Rusnac, originar din partea locului.

- Acum să întoarcem medalia şi să vorbim despre condiţiile în care activează instituţiile şi lucrătorii de cultură: starea bibliotecilor şi căminelor culturale, dotarea lor cu carte, instrumente, inventar, salarizarea lucrătorilor, completarea instituţiilor cu cadre ş.a.m.d.

- Multe edificii de cultură necesită reparaţii capitale şi curente, nu dispun de echipamentul necesar, nici chiar de telefonie fixă. Salariile lucrătorilor de cultură continuă să rămână unele din cele mai modeste. E clar, la un lucru plătit cu 1000-1200 de lei azi nu prea sunt pretendenţi, mai ales că aici mai este nevoie şi de anumite aptitudini. Se mai menţin doar cei cu adevărat împătimiţi de cultură, devotaţi baştinii. Drept că pentru anul 2013 finanţarea sectorului nostru practic s-a dublat. Sperăm că banii alocaţi vor fi valorificaţi de către autorităţi cu eficienţă maximă spre binele culturii şi al comunităţilor.

- Este adevărat că în anul trecut nu au fost alocate resurse pentru completarea fondului de carte din bibliotecile publice, iar unele nu au avut bani nici pentru abonarea ediţiilor periodice? Cum apreciaţi atitudinea autorităţilor faţă de biblioteci?

- Resurse au fost alocate, dar foarte puţine, din cauză că Ministerul Culturii a stabilit că în anul 2012 va face achiziţie centralizată pentru toate bibliotecile din republică, ni s-a cerut şi o listă orientativă, pentu a vedea necesităţile fiecărui raion în parte. Ulterior însă ni s-a spus că resursele destinate pentru carte nu au ajuns la minister. Totuşi administraţia publică locală din 21 de localităţi a completat fondurile bibliotecilor cu 1129 de cărţi în sumă de 43,7 mii lei. Sunt nişte cifre absolut simbolice comparativ cu necesităţile reale. Dar la sfârşitul anului 2012 un cadou extraordinar ne-a făcut Guvernul României, care a donat bibliotecilor publice din raionul Rezina un lot din 8000 de cărţi, care au fost repartizate la 35 de biblioteci. Dintre autorităţile locale cele mai mari sume pentru procurarea cărţilor le-au alocat cele din Rezina, Pecişte, Ţareuca, Ignăţei.

Apropo, la moment fondul total de carte al bibliotecilor din localităţile raionului este de 307,1 mii de exemplare, dintre care 88448 de volume le deţine BPR M.Eminescu. Doar o treime din acest fond o constituie literatura în grafie latină. Restul sunt cărţi în limba rusă sau în limba română, dar editate în grafie chirilică.

Pentru presa periodică toate bibliotecile publice din raion au beneficiat în anul trecut de 44,7 mii lei, care au ajuns pentru abonarea a 304 publicaţii. Dacă ţinem cont de faptul că aproape jumătate din această sumă a fost utilizată pentru abonarea ediţiilor periodice de BPR M.Eminescu din Rezina, e clar cât de precară este situaţia la acest capitol în bibliotecile săteşti.

- În ultimii ani un accent tot mai mare se pune pe implicarea cetăţenilor în procesul decizional, asigurarea unei transparenţe largi a activităţii autorităţilor publice. Şi rolul principal în realizarea acestor sarcini revine bibliotecilor publice, care trebuie să devină principalul centru informaţional al localităţii, unde cetăţeanul să poată găsi nu numai cartea, ediţia periodică necesară, dar şi toate actele normative emise de autorităţile centrale şi locale, în variantă scrisă sau electronică. În această ordine de idei care-i situaţia în raionul Rezina?

- La acest compartiment suntem abea la început de cale. Doar 9 biblioteci din raion dispun de calculatoare. Este vorba de BPR M.Eminescu, care are 24 de calculatoare, bibliotecile orăşenească, Boşerniţa, Ciorna, Cuizăuca, Saharna Nouă, Saharna - câte 1, Ţahnăuţi - 2, Păpăuţi şi Ţareuca – câte 5. Numai bibliotecile din 6 localităţi, inclusiv or. Rezina, sunt conectate la internet. În 2012 am participat cu un proiect la Programul Biblioteci Globale în Moldova-Novoteca, prin care urmăream scopul de a dota cu calculatoare toate bibliotecile, dar, din păcate, n-am trecut concursul. Sperăm cu tot dinadinsul să reuşim acest lucru în 2013. Pentru ca bibliotecile publice să devină adevărate centre informaţionale şi autorităţile locale să se conformeze întocmai cerinţelor legislaţiei în ce priveşte asigurarea accesului la informaţie a cetăţenilor, primăriile şi consiliile locale, împreună cu angajaţii instituţiilor de cultură trebuie să se încadreze mai activ în diferite proiecte investiţionale, menite să contribuie la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a culturii, implicarea unui număr cât mai mare de cetăţeni în activităţile cultural-educaţionale.

- Apropo, care sunt aşteptările secţiei şi ale lucrătorilor de cultură din raion în anul 2013?

- Preconizăm să continuăm proiectul Reveniţi la baştină cu dor, pentru că raionul Rezina are multe personalităţi marcante, care pot şi trebuie să servească drept exemplu demn de urmat pentru generaţiile următoare. În Rezina urmează să realizăm proiectul Casa de cultură – model de consolidare a comunităţii locale printr-un parteneriat civic. Prevedem să organizăm două festivaluri republicane noi: unul al colectivelor corale dedicat memoriei regretatului maestru Tudor Ţurcanu şi altul – al cântecului haiducesc. Asta în afară de acţiunile tradiţionale.

Ne propunem deschiderea unui centru de promovare a patrimoniului turistic al raionului prin intermediul spoturilor publicitare, materialelor informative, panourilor de publicitate etc., care va activa pe lângă Secţia raională Cultură. Cu suportul financiar al Consiliului raional ne propunem să facem reparaţie la BPR M.Eminescu şi la Casa raională de cultură. Sperăm să reuşim să modernizăm serviciile pentru utilizatorii bibliotecilor, să reciclăm cel puţin o parte din cadrele bibliotecilor. Suntem deschişi pentru colaborare cu toate organizaţiile şi instituţiile cointeresate în dezvoltarea culturii meleagului nostru.

- Ce le doriţi cititorilor CUVÂNTUL-ui în ajunul şi cu ocazia Zilei Naţionale a Culturii?

- Să conştientizeze că un popor dăinuie numai prin cultura sa. Tuturor celor care ţin la cultura naţională şi contribuie la promovarea ei le doresc mulţi ani, cu sănătate, pace şi realizări frumoase.

Pentru conformitate, Ion Perciun

"Cuvântul",  11 ianuarie 2013

În imagine: Angela Racu. Foto de autor

Acasă

În sus